Chinul micului autor

By | Literatour

M-am decis să fac un început de carte. Vreau să fie o carte, pentru că aşa am decis eu, autorul ei, care acum se străduie să facă un prăpădit de început. De obicei, începuturile sunt cele mai grele, deoarece deseori sunt folosite ca intrigi pentru acţiune.

Poţi începe cu un dialog, poţi începe cu un citat, poţi anula intriga şi începe abrupt cu o „lovitură” incredibilă a unei poveşti de dragoste ce tocmai e pe cale să se sfârşească trist sau cum mai preferă unii autori – începi cu sfârşitul. Nu am vrut să încerc niciunul dintre aceste scenarii, pur şi simplu am vrut să încep aşa, fără nicio idee.

Tu, ca cititor acum, poţi crede exact ceea ce vrei, poţi crede că sunt un mincinos, iar ceea ce tu citeşti acum este o „reală” minciună. De ce „reală”? – pentru că şi minciuna are realitatea ei, are spaţiul ei tridimensional unde personaje încăpăţanate se instruiesc în a o venera cât mai bine şi a-i înţelege arta şi tricurile cât mai întortochiate pentru ca tu, cititorul de rând, omul de rând – să nu înţelegi.

Ai dreptul să mă crezi, puteam să fac acum un intro de toată frumuseţea în care să-ţi spun că viaţa unui adolescent e atât de nenorocită în ţara asta încât mai bine pleci, dar dracu’, asta ştie deja toată lumea. Vreau doar atenţia ta, atât. Concluzia la final.

Acum să mă prezint, de fapt, n-ai vrea tu să-mi dai un nume? oricare? – uite, hai să zicem că mă cheamă Y X-ulescu. Respir, mănânc, dorm, fut, muncesc, ba nu, sunt un mare leneş, dar învăţ: din greşeli, din simplul om care merge pe stradă pe lângă mine, din vise, din decizii, din tine, din Întregul Univers.

Trăiesc cu mintea unui pesimist ipohondru şi nu văd nimic amuzant în glumele pe seama oamenilor trişti. Fumez, dar nu beau în exces, înjur şi nu sunt adeptul zicalei, când viaţa îţi dă lămâi, toarnă tequilla. De ce aș face asta?

Începutul cărţii ăsteia se pare că-i mai greu decât mă aşteptam. Oare ştiu despre ce vreau să scriu? Aaa, stai că parcă mi-am scris undeva.. dar mormanul de cărţi e prea mare ca să mai caut acum. Stai! Eu simt, tu simți? N-ai cum.. e Lenea, e Lenea care-și întinde brațele în jurul corpului meu.

Mno, ştii ce? Poate o să caut mai târziu, ideile ştiu că sunt acolo, dar cum am spus, sub caiete, proiecte, referate, cărţi, dicţionare şi alte bazaconii greu de mișcat acum din loc.

Unde mi-am pus ceașca aceea de cafea…

Ți-a plăcut? Spune-le și altora
libris.ro

One Response to " Chinul micului autor "

  1. Carmen says:

    Cred că ce am citit poate fi un început perfect de carte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: