Cum să te reapuci de sport și s-o dai în bară

By | Prin viață

Acesta va fi unul dintre articolele acelea în care autorul va vorbi mult, va cădea în penibil și mai mult, iar la final va arăta cât de mult a învățat din pățania pe care o va povesti.

Luni, nu luni acum câțiva ani, luni, acum, asta care a trecut din săptămâna aceasta am zis să mă reapuc de sport.

Nu am crezut că se va întâmpla cum se va întâmpla, dar iată-mă.

Ca să intrăm mai bine în pâine, vă propun să mergem ca un TGV prin trecut.

Când eram mic, dansam și jucam fotbal. În școala generală le făceam concomitent. Când dans, când fotbal.

Ulterior a trebuit să renunț la fotbal din pricina unor probleme de sănătate. Am înțeles. Am continuat cu dansul sportiv timp de aproximativ 15 ani.

Am mers și la sală cu ocazia asta. Alimentația nu pot să zic că era specifică pentru un sportiv, neapărat. Nu aveam vreun bucătar care să facă mâncare dedicată performanței în sport.

Dansul, deși se aruncă o căruță de bani în el, nu e vreun sport ca fotbalul, unde cluburile mari se respectă și au grijă de sportivii lor.

Aici mâncai acasă, mergeai la școală, mergeai la antrenamente, în weekend-uri la concursuri și asta cam era tot. În fine, mai existau și cantonamente vara.

Cu toate astea, efortul pe care l-am depus în tot timpul ăsta a fost uriaș. Așa mi-am format o mentalitate, un corp; am reușit astfel să duc o copilărie + adolescență sănătoasă.

De când am ajuns la facultate, rare mi-au fost momentele când m-am întâlnit cu sportul. În afară de Premier League la care mă uit weekend de weekend la TV (Up the Reds!).

Am mai ieșit la o alergare, la niște exerciții, cu sala nu prea mă împrietenesc și cum viața a lovit, problemele externe s-au înmulțit, de mine am cam uitat.

Așa am ajuns să slăbesc (oh, i-auzi ce surpriză! – se explică prin faptul că am înlocuit sportul, implicit efortul, cu țigările) și să arăt ca o legumă suptă printr-un vortex la 24 de ani.

Au trecut 3-4 ani de la ultima mea interacțiune cu sportul (să zicem că un fotbal sănătos, până la transpirație sau o sesiune de vreo 5-7 km de alergare, nu mai țin minte care dintre astea).

Am zis că trebuie să schimb ceva:

  • să răresc țigările (ceea ce deja se întâmplă, fumez 6-8 țigări / zi de la 13-15 țigări / zi și îmi propun să scad din ce în ce mai mult, treptat);
  • să îmi fac un program mai stabil (aici încă lucrez);
  • să am timp și de mine (uneori simt că nu mai sunt stăpân pe sinele meu);
  • să reintroduc sportul în viața mea.

Prima dată, am rărit țigările. Cum problemele de sănătate actuale nu-mi permit decât regim (on a daily basis, scăpările sunt limitate sau așa ar trebui), nu pot să mănânc orice aș dori.

Mănânc puțin și des, copt sau fiert.

Programul nu l-am pus la punct, iar reintroducerea sportului s-a făcut de pe o zi pe alta, pe o agendă în care mi-am propus doar 15 minute de activitate zilnică.

Activitatea asta zilnică însemna stretching, 20 de flotări și 20 de genuflexiuni în sesiuni de două.

O nimica toată, mai ales dacă ai fost sportiv.

După a doua sesiune, am picat la pat. Da, fix așa.

Mesele haotice, programul niciodată respectat, un somn adânc uneori, chinuit deseori și-au spus cuvântul. Digestia mea leneșă, intestinele și mușchii mei atrofiați m-au lăsat baltă.

În urma primei sesiuni mă simțeam mult mai bine. Chiar excelent, aș spune, lucru care nu s-a mai întâmplat de ceva timp cu corpul meu.

După a doua, fiindcă nu mă țineam de nimic fix, ci făceam după ce-mi propuneam dimineața, am căzut la pat.

Mi-am dat digestia peste cap, intestinele, stomacul – toate fiindcă nu poți avea o alimentație vai de capul ei, haotică și să vrei să-ți revii corporal prin exerciții.

Nu poți să faci ordine cu tine reapucându-te de ceva de care nu ești pregătit 100%. Nu poți să speri în ceva că te va salva dacă tu nu faci nimic în prealabil.

Uite ce am să fac eu, poate te va ajuta și pe tine:

  1. Ordine în viață. Un program stabil. Mă ajut mult de tehnologie, de asta utilizez Google Fit și Sleep Like Android pentru a-mi monitoriza somnul.
  2. Efort cu intensificare treptată. Stretching first, pe urmă niște flotări și genuflexiuni, adăugăm sesiuni de alergat odată cu încălzirea vremii și capătă contur.
  3. Alimentația și odihna sunt TOP PRIORITY. Astea trebuie să meargă ceas. Le voi schimba în așa fel încât să ajung în ton cu programul.

Recomandarea mea este și un trainer, precum și-un nutriționist pentru cine vrea s-o facă ca la carte.

Experiența asta a mea nu e nici amuzantă, nu e nici extremă, dar din nou, de ce ar fi amuzant sau de ce ar trebui să ajungem într-un punct extrem ca să realizăm că nu-i ok ce-i cu noi?

Vrei să te apuci te sport? Pregătește-te dinainte de asta, deoarece implică niște modificări semnificative în corp dacă n-ai mai făcut-o de câțiva ani constant.

Ți-a plăcut? Spune-le și altora
libris.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.