Lucian Blaga la un pas de Premiul Nobel în 1956

By | Literatour

Poetul, eseistul, dramaturgul și filosoful Lucian Blaga, cu ale lui volume atât de încâlcite care dau bătăi de cap atât liceenilor, cât și universitarilor, a fost la un pas să câștige prestigiosul premiu de la Academia Suedeză în 1956.

Totul a pornit de la o sinteză splendidă a poeziei lui Blaga realizată de exilatul la Paris, Basil Munteanu, care se intitulează: La Poésie de Lucian Blaga, précédée d’une introduction à l’étude du lyrisme roumain.

Acesta s-a dus cu unicul exemplar avut la Lucian Blaga care a citit integral sinteza. Rosa Del Conte, traducătoarea în italiană al poetului, venise la Cluj pentru a-l anunța că a fost propus la Nobel.

Asta ar fi o poveste.

O alta ar zice că tot prin Basil Munteanu, care a mers la Stockholm cu sinteza pentru a-i convinge pe suedezi să-i dea premiul lui Blaga, s-ar fi ajuns în acest punct.¹

Cert este că toate mișcările astea au ajuns la urechile Securității, care îl urmărea îndeaproape pe Blaga încă din 1947².

Cazul este cu atât mai misterios cu cât se amplifică din perspectiva socialistă de atunci.

Securitatea, alarmată și enervată de tăcerea îndelungată a poetului, care nu dorea să colaboreze cu sistemul pe deplin (nu în forma dorită de partid), pune mâna pe sinteza lui Basil Munteanu.

În arhivele securității, în dosarul Blaga cu numărul 64, vol. I-II, nu numai că lipsesc părți importante din dosar, unele fiind date dispărute, altele plasate prin alte locuri, dar se găsește sinteza lui B. Munteanu în două exemplare: o fotocopie neclară și un „al doilea exemplar al unei dactilograme, copiat cu indigo albastru.”³

Mai există și o notă informativă de la data de 13 septembrie 1960, care arată că Zaharia Stancu a fost trimis de guvernul român la Stockholm pentru a trata cu Academia Suedeză această nominalizare care nu s-ar fi potrivit cu partidul unic și viziunea sa față de poet.

Și dacă nu vă place ceața, ei bine să facem și mai multă ceață.

Lucian Blaga, în urma declarațiilor lui Basil Munteanu legat de intenția sa de a-l propune la Premiul Nobel, a făcut o declarație la vremea respectivă cum că ar fi fost la un vot de a câștiga.

Povestea cu Basil Munteanu e atât de alambicată încât o variantă ar mai fi și faptul că această propunere a lui Lucian Blaga la Nobel ar fi rămas în stadiu oral, nefiind dusă la capăt.

Dosarul Blaga a fost pierdut pe undeva prin arhiva Academiei Suedeze, lucru ce face o mare favoare scepticilor și comuniștilor.

Cum a fost pierdut? Naiba știe. Să fi fost tot Securitatea la mijloc? Se prea poate.

În anul 1956 câștigătorul a fost Juan Ramón Jiménez, celebrul poet spaniol.

Personal, țin să dau crezare notei informative din dosar de la 13 septembrie 1960. Cred Securitatea în stare să facă o asemenea acțiune, dată fiind amploarea pe care o avea poetul și mai ales discuțiile unui „guvern subversiv” cu Blaga la conducere (lucru mincinos, de altfel).

Cum ar fi fost dacă azi am fi avut un poet și filosof ca Blaga premiat Nobel?

——–

¹ Bazil Gruia, Lucian Blaga inedit. Efigii documentarevol. I-II. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1981.

² Dorli Blaga, Ion Bălu, Blaga supravegheat de Securitate. Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 1999, p. 51.

³ Dorli Blaga, Ion Bălu, op. cit., p 65.

sursă foto

Ți-a plăcut? Spune-le și altora
elefant.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *