Piteştiule, dacă ai fi mereu aşa, probabil mulţi te-ar mai iubi

By | Pitești, România

Însă nu eşti şi n-au cum s-o facă. Cât timp am avut de umblat prin centrul oraşului astăzi, am stat aşa şi în timp ce mergeam spre ce loc aveam de mers, mai aruncam câte o privire prin jur. Atâta aglomeraţie, atâta lume, atâtea ornamente, vai şi câte flori, unde o fi maicămea, căci dacă ar putea, acum pe moment ar achiziţiona întreg locul. Cu toate ăstea, nu e decât vreo 10 dimineaţa într-o zi de vineri, lucru care, în general în al meu oraş natal, nu spune multe. Adicătelea, nu vă imaginaţi că este un oraş mic, adică este, dar nu precum Balş, să zicem, ori Mioveni. Faci cam 15 minute pe gios oraşul în lăţime mergând relaxat. Că lucrurile raţionale mereu ne scapă din încurcături imaginare.

Aşa şi vreau să vă spun, cum mergeam cu tovarăşa la braţ şi urmăream atent acţiunile disperate ale angajaţilor şi exponanţilor diferitelor firme florale cum aleargă de la stand la stand şi ţipă şi fac curat şi aranjează florile cu mare atenţie, am văzut un oraş frumos, viu, activ, dinamic, cu de toate ca la şaormeria din colţul blocului. Blocurile urâte nefăcute de ani de zile, dar din câte am înţeles de aici, cică s-ar fi alocat anul ăsta o sumă de bani pentru refacerea faţadei lor, sunt acum acoperite cu pancarde mari publicitare, viu colorate care vor parcă să te facă să te înclini publicităţii pentru faptul că există. De altfel, primarul oraşului, cumsecade, a avut doleanţa de a transforma reşedinţa de judeţ într-una frumoasă, modernă, anihilând tot ce ţinea de trecut. Ce-am văzut prin poze, era interesant, dar faptul că acum nu mai seamănă nici 5% cu ce era pe atunci, ma deranjează, olecuţă.

Unde rămăsesem? A da! Observ şi eu centrul oraşului activ, colorat, plăcut mirositor, fără magic fm în boxele stâlpilor de iluminat, aşa cum mi-ar plăcea să-l văd mereu. Numai că, vedeţi voi, acest oraş este la fel ca oricare altul. În general, la orele dimineţii în zilele săptămânii, e cam gol, fie că e frumos, fie că e urât. Doar câteva persoane aleargă disperate să ajungă la job, iar tinerii la licee, că şcolile sunt retrase mai prin colţurile acestuia. În rest, câini, ciori, credincioşi la biserică, cerşetori şi cam atât. Barem trebuie să vă spun despre tipul care compune pe loc poezii pentru a-şi vinde florile. Omul e genial în creativitate, jos pălărioara, dar prin a sa campanie de marketing de impresionare, exagerează, spune pe un ton mereu prea voios decât e necesar şi se leagă de lucruri nebănuite. Astăzi era cam aşa:

OMUL CREATIV CU FLORILE: O floare pentru domnişoara cea frumoasă ce cu baiatul se plimbă.. (nu ştiu dacă chiar aşa, pe undeva pe aproape, dar în imediata vecinătate şi moment)

TIP MASIV MSS (venind spre omul creativ cu un ton agresiv): Tataie dacă te mai prind pe aici, îţi iau basca!

Recunosc că m-o bufnit râsul. Nu pentru faptul că întâmplarea avuse loc imediat după o poezie dedicată tovarăşei mele, ci pentru faptul că, omul dorea să-şi facă vânzare, dar dădu de locul nepotrivit, care era standul BricoStore, cu MSS-işti masivi pentru a asigura pacea şi ordinea depregiur florilor. Omul acela mai frecventează şi cartierul meu, centrul de mai multe ori şi zonele dimprejur. Mereu are o poezie pregătită, mereu o spune, mereu o adaptează în funcţie de: ţinută, modul de mers pe stradă, ce ţii în mână, cu cine eşti, ce faci în timp ce mergi. Da’ mereu.

Şi cam asta e. Piteşti. N-o să pot spune vreodată că nu-mi place oraşul natal, doar în el crescui, dar uite că ţi se face aşa de-o vorbă când îl vezi frumos, dar îl ştii mereu plictisitor. Parcă te impresionează, ştiţi, ca tipul ăla care 3 ani de liceu învaţă de rupe şi e ferit de lume, iar în ultimul consideră că dacă sparge sticlele de vin şi fumează trei pachete pe zi, căţele vor veni. Uite că ăstuia îi iese. Exponanţi sunt, flori sunt, spectacol este, frumuseţe numai zic. A, încă nu ştiţi ce e? Simfonia bre..

Ți-a plăcut? Spune-le și altora
libris.ro

2 Responses to " Piteştiule, dacă ai fi mereu aşa, probabil mulţi te-ar mai iubi "

  1. Danny says:

    Frumos text. Si eu il stiu pe tipul cu poeziile, deseori ma amuza, nu am cumparat vreodata flori de la el, dar e o figura aparte…
    Cat despre Simfonie, am o vorba: pentru mine e sarbatoarea-emblema a orasului si m-am bucurat zilele trecute de animatia, de aglomeratia pe care le-a adus in centrul orasului nostru. Si mai ales de coloritul bogat al florilor care au inviorat atmosfera timp de 3 zile.

    • Ei, să nu se înţeleagă că nu-mi place simfonia, e un eveniment aparte pentru zona argeşului şi merită o atenţie mai specială din partea mea. Păcat că nu-i mereu simfonie la noi în oraş, măcar simfonie de bere, dacă nu de lalele. Ar mai scoate oraşul din impasul depresiei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: