Și, totuși, ce facem cu Facebook?

By | ExtraOnline

Cei care sunteți la punct cu noutățile ați aflat, probabil, de marele scandal în care re(a)țeaua de socializare, Facebook și Cambridge Analytica sunt implicate.

Pe scurt, se pare că un whistleblower care a lucrat în cadrul companiei Cambridge Analytica a ieșit la suprafață cu niște afirmații cel puțin frapante.

În ultimii ani, compania respectivă a colectat date în mod ilegal, abuziv, de la 50 de milioane de persoane (doar în State) și a fost implicată, așa cum mai marii conducerii au declarat țanțoș într-o anchetă Channel 4, în alegerile din State unde Trump a câșigat cel puțin manipulativ, ca să n-o zic altfel.

Facebook, la rândul ei, este acuzată de o groază de fapte mai mult decât grave (trebuie să fii inconștient să nu caști ochii la așa ceva) numai luna asta. Mai mult, se pare că această rețea de socializare, cândva văzută cu ochi buni de toată lumea (dar poate că eram prea naivi) a fost implicată în „afacerea Cambridge Analytica” de ceva timp, iar în 2015 cunoștea security breach-ul pe care-l pățise.

Au trimis o cerere cu „vă rugăm ștergeți datele preluate neconform de pe platforma noastră” și cam asta e tot. Cambridge Analytica a zis, „da, boss, gata, am șters”, fără vreo dovadă, fără vreo cercetare în prealabil, fără nimic.

În mod deliberat Facebook a fost în spatele acestui masiv trafic de date personale și nu a făcut nimic. Ok, că în general face business cu date personale? Știm. Cel puțin eu, unul, știam, doar lucrez în domeniu.

Problema intervine în momentul în care ai un Privacy Policy și nu ești capabil să-l respecți. Tu, ca brand. Ba mai mult, taci din gură și te faci că plouă.

Mecanismul din spate este un Big Brother la următorul nivel. Mrejele capitalismului avansat, consumist, axat pe individualism, în puternică legătură cu bio-politica și științele neurale, dar și psihologice își arată, încă o dată, capacitățile dezastruoase pe care le poate avea asupra societății.

Financial Times pune niște întrebări excelente: Why did Facebook take so little action when the data leak was discovered? … Who is accountable for the leak? … Why does Facebook accept political advertisements at all? … Should not everyone who cares about civil society simply quit Facebook?

Ultima întrebare face cât toate cele 50 de miliarde de dolari pe care Facebook le-a pierdut în ultimele două zile la bursă în urma scandalurilor în care e implicată.

Ce ar trebui să facă societatea civilă? Noi, blegii ăștia care ne-am dat viețile atât de naivi unei platforme care promitea „să ne conecteze pe toți”.

Știam că așa ceva e imposibil? Poți, într-adevăr, conecta toată lumea?

Este, într-adevăr, utopic, iar când vezi că nu-i poți conecta pe toți, îi forțezi, îi pui sub lupă și creezi aceste mecanisme devastatoare de suprimare a presei tradiționale, a opiniei argumentate, a liberei exprimări, a informației.

Ce-a făcut Facebook nu numai că a schimbat metoda de consum a individului, dar a direcționat-o, a acaparat-o, a monopolizat piața utilizând niște unelte impresionante, mergând la core-ul utilizatorului: psihologic, cognitiv.

Întrebare: care este diferența între a sta pe Facebook și o sesiune de spălare pe creier?

Fără glumițe, gândiți-vă din toate unghiurile posibile și încercați să răspundeți, mai degrabă să vă răspundeți la întrebarea de mai sus.

La o conferință din octombrie 2013, cu investitori la masă, Zuckerberg a făcut următoarea afirmație: “Every day people post billions of pieces of content and connections into the graph. In doing this, they are helping to build the clearest models of everything there is to know in the world.”

… in doing this, THEY are helping to build the clearest models of EVERYTHING there is TO KNOW IN THE WORLD.

Așa, am accentuat puțin ca să avem o perspectivă mai clară. Cum îți sună?

Motivul pentru care astăzi încă mai am un cont de Facebook e că lucrez în domeniu și am nevoie de el. Bașca și blogul, unde trebuie să transmit mai departe articolele (recunosc, o bună bucată din trafic sosește din Facebook).

Cu toate acestea, zău că nu-mi vine să tac și să înghit. Am citit atâtea despre lumea în care trăim în ultima perioadă încât sunt puțin înmărmurit. Există șanse, există teorii, ideologii, acțiuni care pot fi întreprinse, numai că NIMENI nu dorește asta.

NIMENI nu mai dorește un progres transparent, axat pe non-profit. O să ziceți că sunt nebun, dar ideea trebuie axată pe non-profit, fiindcă banii sunt o convenție. Cu ei și din ei trăim, deci nu se poate altfel, dar trebuie să ne schimbăm optica.

Când spun non-profit mă gândesc la: ce schimbă în lume produsul / serviciul / ideea ta ÎNAINTE să te gândești la câte grămezi de bani o să învârți, iar acest ultim gând ar trebui extirpat din mentalul colectiv oricum.

Odată cu ultimele acțiuni Facebook, încrederea mea în social media a ajuns la nivelul mării.

Informația o preiau din surse directe, verificate și mai ales din PRESA TRADIȚIONALĂ (da, prieteni, vă pot face recomandări dacă doriți) și jurnalism independent. Nu mai petrec pe Facebook niciun strop de timp în afară de cel de la muncă.

Nu mai postez pe Facebook în afară de articole de blog și informații care sunt menite să producă awareness pe ceva. Nu le răspund întrebărilor ălora penibile de oracol de clasa a IV-a despre mine, nu le mai produc conținut așa cum o făceam odinioară.

Asta nu înseamnă că Instagram, Google, WhatsApp sau Twitter nu ar fi de urmărit.

Vă mai aduceți aminte de momentele când mișculațiile se făceau în spatele cortinei, iar noi, fraierii, habar n-aveam? Acum totul e la suprafață, dar nenorocirea cea mare rămâne cumva dedesubt. Pentru aia mai trebuie săpat. Ca un iceberg.

Și, totuși, rămâne întrebarea: ce facem cu Facebook?

Eu, sincer, sunt mai curios de ce se va întâmpla la nivel de societate civilă, la nivel de comportament față de rețelele de socializare, la nivel geopolitic și economic.

Dacă nici acum nu există premise consistente pentru a „spăla geamurile casei de noroi ca să vedem ce-i după ele”, atunci nu știu când.

Până una, alta, pregătiți-vă de scuzele Facebook: „n-am știut, boss, scuze, luăm acum toate măsurile necesare”. Hai cu GDPR mai repede.

Ce poți face tu, local

Dacă te enervează ceea ce se întâmplă și simți nevoia să schimbi ceva, dar nu să-ți ștergi contul de Facebook, mai există următoarele posibilități:

Ți-a plăcut? Spune-le și altora
libris.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *